Scris de Doriana Matei (Colegiul National de Informatica ” Traian Lalescu”, Hunedoara)

Ioana Stanciu era un copil sanatos si vesel, unul dintre cei mai silitori elevi ai claselor intai de la Colegiul National de Informatica „Traian Lalescu” Hunedoara. In urma cu o luna, insa, zambetul strengaresc i-a fost “furat” de pe chip de o boala cumplita, care, in scurta vreme, a condamnat-o la un pat rece de spital – leucemia.Rodica Tanasa, bunica fetitei, povesteste ca nepotica ei in varsta de sapte ani, era un copil ce avea atata energie cat sa intreaca orice pici de varsta ei: lua cursuri de inot, facea karate si era extrem de constiincioasa cu temele primite de la scoala. Ca din senin, in urma cu aproximativ o luna, Ioana a refuzat pentru prima data sa mearga la ora de karate, placerea ei, spunand ca este prea obosita. Parintii nu s-au alarmat, pentru ca nu trecusera multe luni de cand copilul facuse ultimele analize, cu rezultate fara cusur, dar cu fiecare zi ce trecea, ochii stralucitori ai copilei erau umbriti de cearcane tot mai adanci si obrajii ei, altadata rumeni, deveneau tot mai stravezii. Pe 20 noiembrie, trupul ei firav a cedat sub presiunea bolii – nu o mai putea duce pe picioare. I s-a facut rau si a fost dusa de urgenta la Spitalul din Hunedoara.Medicii hunedoreni nu au reusit cu niciun efort sa o faca bine pe Ioana, motiv pentru care au trimis-o la o clinica din Cluj - Napoca. Acolo a primit diagnosticul care a cazut ca un trasnet asupra familiei si tot acolo se afla si acum micuta, luptand din rasputeri sa se faca bine. Dupa analize amanuntite, s-a constatat ca boala este intr-un stadiu extrem de avansat, iar fetita a inceput deja chimioterapia.

Solutia salvatoare, dar costisitoare

Vindecarea ei si revenirea la o viata normala depinde de un transplant de maduva, operatie care costa minimum 18.000 de euro. Aceasta suma este imposibil de strans pentru familia modesta din care provine. “Ioana este singurul copil din familia noastra. De mica a fost un copil deosebit – pe ea nu o puteam trata ca pe un bebelus, pentru ca pricepea mai mult si ne punea niste intrebari la care nici nu ne asteptam. O iubim si am avut tot timpul grija de ea, ca de ochii din cap. Vrem ca ea sa se faca bine. Nici nu putem concepe lucrurile altfel. Nu ne putem inchipui ca va depinde de noi sa o ajutam si nu vom avea cu ce”, spune, printre lacrimi, bunica Ioanei. Nu doar familia, pentru care Ioana reprezinta comoara cea mai de pret, isi doreste ca ea sa revina curand acasa si sa-si reia viata obisnuita. Colegii de clasa ii simt lipsa de parca le-ar fi sora si, impreuna cu familiile lor si cu invatatoarea, au sprijinit asa cum au putut familia, moral si material. Intreaga scoala nu a ramas indiferenta in fata dramei micutei. Pentru a-i sensibiliza pe cei din jur si a stimula donatiile, Colegiul National de Informatica “Traian Lalescu” a organizat saptamana trecuta un spectacol caritabil, la care au participat toti elevii, de la pustii de clasele primare pana la cei mai populari liceeni.